Home
foto1-eveniment-ziua-cartierului-Lacul-TEi---Foto-credits-Dorin-Moldoveanu

Premianții CeRe schimbă modul în care România este guvernată

7 April 2016 Smart Breakfast


Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) premiază anual persoane, organizaţii şi reprezentanţi ai administraţiei care demonstrează o schimbare de perspectivă în România, în care deciziile publice reflectă dorinţele şi vocea cetăţenilor, prin proiecte ale comunităţii care-i privesc direct.

CeRe ajută grupuri de cetăţeni să se organizeze şi să discute cu autorităţile pentru realizarea unor obiective de interes civic, de la treceri de pietoni lângă şcoli până la oprirea unor construcţii ilegale. CeRe reuşeşte însă să finanţeze doar parţial aceste activităţi.

“CeRe îşi susţine într-o proporţie foarte mare proiectele din granturi şi finanţări precum cele ale Fondului Norvegian sau Elveţian. Aceste fonduri pot fi accesate prin cereri de finanţare, iar proiectul începe şi la un an distanţă de la depunerea cererii. În acest interval, nevoile din teren se schimbă. Astfel, este foarte important ca pe termen lung să reuşim să ne extindem audienţa şi numărul donatorilor individuali, care să susţină şi aceste noi nevoi, fie că e vorba despre evenimente în comunitate pentru grupurile civice şi organizaţiile cu care lucrăm sau despre materialele de promovare de care au nevoie cetăţenii pe care îi susţinem. Chiar acum avem o campanie de fundraising online activă, aşadar îi invităm pe cei care doresc să susţină CeRe să doneze aici: http://cere.ong/doneaza/“, spune Iustina Neagu, organizator comunitar şi fundraiser CeRe.

Gala Premiilor Participării Publice 2016
Ajunsă anul acesta la cea de şaptea ediţie, Gala Premiilor Participării Publice, G3P, este acum un prilej pentru organizaţie de a spune lucruri care, în urmă cu câțiva ani, păreau imposibile: din ce în ce mai mulți oameni se implică, intervenţia în decizia publică nu mai e un lucru perceput ca utopie, cetățenii se organizează în grupuri de inițiativă și acționează împreună pentru comunitatea lor, organizațiile schimbă legi şi chiar și instituțiile statului par să reacționeze puțin mai bine. Dacă în primii ani, gala era organizată doar pentru a arăta că se fac unele lucruri și pentru a aplauda niște excepții, acum, situația s-a schimbat mult. Deja premianții G3P nu mai sunt excepții. Sunt parte a ceea ce se doreşte a deveni masa critică ncesară pentru o schimbare de paradigmă: cetățeanul nu va mai fi guvernat, ci parte la guvernare.

La Gala din aceste an, au fost premiate mai multe acţiuni, fiecare importantă în sine pentru schimbarea pe care o aduce: o pădure salvată de la tăiere, mai mulți copii la grădiniță, abonamente de transport pentru elevi, protecție pentru persoane cu dizabilități mintale etc.

Prin tot ceea ce au făcut, premianții G3P reușesc să schimbe felul în care România este guvernată. Și pentru aceia care nu cred că schimbarea este posibilă, un exemplu este Iașiul, ai cărui cetățeni și-au revendicat teii tăiați. Prima replică primită din partea autorităților a fost: sunt 5 zăpăciți care vor să replantăm teii. Doi ani și jumătate mai târziu, primăria replanta teii tăiați de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt pentru că 13,347 (93.7%) de ieșeni au spus DA replantării. N-a fost un miracol, au fost oamenii constituiți în grupul “Iașul iubește teii”, au fost munca și perseverența lor. Sunt oameni care au cerut imposibilul și care fac „marea schimbare” posibilă.

“Când oameni obişnuiţi reuşesc să convingă primarul sau ministrul să repare sau adopte decizii drepte pentru diverse comunităţi, aceste reuşite par adesea magice pentru contextul actual al participării publice din România. Oamenii pe care îi premiem la Gală dau însă dovadă de curaj şi perseverenţă şi, prin implicare civică, ne demonstrează că imposibilul se transformă în posibil. Exemplele sunt diverse, de la adoptarea unor legi din domeniul sănătăţii sau educaţiei, la transparentizarea procesului decizional în administraţie sau salvarea zonelor verzi de la dispariţie, până la asigurarea unui transport în comun accesibil şi civilizat”, spune Oana Preda, director executiv CeRe.

Educaţie la gura sobei
Printre premianţii CeRe este şi Asociația Salvați Copiii, Filiala Iași , care a asigurat dreptul la educație pentru 102 copii din comunități izolate care nu aveau acces la grădiniță.

„Am vizitat multe sate din Regiunea Nord – Est unde am întâlnit copii care, pentru a merge la grădiniță, erau obligați să străbată pe jos mulți kilometri. Distanța până la prima grădiniță descuraja părinții. Nu am întâlnit copii care să nu-și dorească să învețe. Mulți aveau o stimă de sine scăzută pe fondul nestimulării cognitive și emoționale. Ne-am oprit la zece localități. Doar în cinci am reușit. A fost un sentiment extraordinar că am făcut ceva acolo unde era nevoie.”, mărturisesc cei din Asociația Salvați Copiii,
Filiala Iași.

Educația este domeniul în care trebuie investit atunci când vrei să crești potențialul societății în care trăiești. În România sunt organizații neguvernamentale care își asumă responsabilitatea de a identifica problemele din acest domeniu și de a încerca să le rezolve. Organizația Salvați Copiii din Iași a luptat în anul 2015 pentru a asigura dreptul la educație pentru 102 copii din comunități izolate care nu aveau acces la grădiniță. Soluția pe care au găsit-o este grădinița de acasă: cineva din sat transformă o parte din propria casă în grădiniță pentru copiii care altfel ar trebui să parcurgă un drum lung până la cea mai apropiată grădiniță.

Primul pas a fost să realizeze o cercetare în regiunea de Nord-Est care surprindea nevoia de servicii sociale și de siguranță comunitară. Apoi au pornit cu aceste informații și au discutat cu 10 primării și membrii a 10 comunități izolate. Voiau să se asigure că grădinițele vor primi sprijin pentru a funcționa și după plecarea lor. Au început să lucreze cu 10 sate și au obținut sprijinul autorităților locale și al membrilor comunității pentru a deschide 5 grădinițe: Sat Mănăstirea (comuna Dagâţa, judeţul Iaşi), Sat Petreşti (comuna Golăieşti, judeţul Iaşi), Sat Mironeasa (comuna Mironeasa, judeţul Iaşi), Sat Barboşi (comuna Hoceni, judeţul Vaslui), Sat Orgoieşti (comuna Bogdăneşti, judeţul Vaslui).

După un an de eforturi, discuții cu autoritățile publice, dezbateri cu membrii comunităților, identificarea nevoilor pentru fiecare sat și deschiderea celor 5 grădinițe de acasă, au convins și reprezentanții primăriilor să semneze oficial un parteneriat care asigura continuarea finanțării de la bugetul local a activității grădinițelor pe o perioadă de 3 ani. A fost multă muncă, vreme ploioasă, refuzuri, drumuri împotmolite, zăpezi, lipsa resurselor, deznădejde, dar și foarte mult curaj.

Perseverența și curajul lor au dus la victorie: 175.301 km care nu au mai fost parcurşi de copii, datorită faptului că a fost înfiinţată o grădiniţă în satul lor; 102.816 ore de educaţie timpurie oferite copiilor; 1044 ore de educaţie parentală pentru părinţii copiilor înscrişi la grădiniţe; 102 copii cărora li s-a facilitat dreptul la educaţie; 5 primării deschise colaborării și 5 bugete locale mai aproape de nevoile oamenilor. Organizația dorește să ducă acest model în cât mai multe comunități izolate, iar pentru cele care îl aplică deja continuă să monitorizeze colaborarea dintre grădinițe și autoritățile locale, precum și buna funcționare a serviciilor oferite.

Stop tăierilor ilegale
Un alt premiant al Galei CeRe este Asociaţia Agent Green. Deși organizațiile de mediu încearcă să explice de ani buni că mediul natural este mai valoros decât lemnul de foc sau decât mobila, instituțiile statului acționează cu timiditate și lasă mii de hectare de pădure la dispoziția industriei lemnului. Una dintre aceste păduri este Pădurea Coșava Mică din Munții Semenic: o pădure de fag ce măsoară peste 700 de hectare.
În lipsa protecției statului, singurul apărător al pădurii a rămas Agent Green, care de ani buni luptă cu lăcomia și corupția în beneficiul naturii și al oamenilor. Agent Green desfășoară o campanie mai largă împotriva tăierilor ilegale însă, în 2015 când a început exploatarea Pădurii Coșava Mică, această pădure a devenit simbolul pădurilor virgine aflate în pericol.

„Confirmate de cercetatori încă din anul 2005, pădurile virgine din România ocupă o suprafață de 218,000 hectare. Asta înseamnă că 2/3 din pădurile virgine ale Europei se află în România”, spun cei de la Agent Green în petiția pentru salvarea pădurii Coșava Mică. Tot aici ni se spune că numai 20% dintre pădurile virgine din România beneficiază de protecție (națională sau europeană).

Primele încercări de salvare a pădurii s-au îndreptat către Romsilva, care însă a refuzat solicitarea de a include Coșava Mică în Parcul Național Semenic, făcând-o astfel parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. Agent Green nu s-a oprit la Romsilva și s-a adresat Ministerului Mediului. Organizația a reprezentat în fața Ministerului vocea a peste 21.000 de persoane care au semnat petiția pentru stoparea tăierilor ilegale de păduri. Și pentru că vocea oamenilor nu este întotdeaua suficientă, factorii de decizie au primit și documentația tehnică care demonstrează valoarea pădurii Coșava Mică.

La chemarea Agent Green, 30 de experți din 12 țări au semnat o rezoluție compusă din 10 solicitări adresate guvernelor statelor care încă au păduri virgine. Principala solicitare a fost impunerea unui moratoriu pentru sistarea exploatărilor forestiere în pădurile virgine, până la clarificarea legislației naționale și internaționale în privința protecției lor. Pe lângă aceste demersuri, publicul larg a fost continuu informat cu privire la abuzuri și la valoarea pădurilor virgine.

Ministerul Mediului nu a rămas insensibil la toate aceste eforturi și dovezi: în decembrie 2015 a fost anunțat un moratoriu care pune la adăpost Pădurea Coșava Mică pentru o periodă de 10 ani. În plus, pădurea a primit și protecție europeană Natura 2000. Tot la sesizările Agent Green, Ministerul Mediului a demarat o investigație ce vizează compania austriacă Schweighofer, care ar fi principalul cumpărător de lemn tăiat ilegal din zonă.

Demersurile Agent Green nu se opresc aici: organizația va continua investigațiile și expunerea tăierilor ilegale, va continua să lupte pentru includerea Pădurii Coșava Mică în Parcul Național Semenic, contribuind la îmbunătățirea Codului Silvic și protejând pădurile virgine din România.

Mai multe informaţii despre premianţii CeRe găsiţi aici: http://www.ce-re.ro/files/Catalog_G3P_2016.pdf

________________________

Găsești în Ghidul Donatorului răspunsuri mai detaliate la toate întrebările pe care ți le-ai pus vreodată când ai vrut să ajuți. Ghidul este scris de consilierii de filantropie și strângere de fonduri ai Asociației pentru Relații Comunitare, un grup de specialiști care de aproape 15 ani promovează filantropia responsabilă în România.

Inițiativa face parte din proiectul „Punți pentru resurse – resurse pentru comunități” al Asociației pentru Relații Comunitare, finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi: www.eeagrants.org.


Share

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *